| Harta Site | Intranet | Contact | Despre Noi | Carte de Oaspeti | English  

 Cauta  

PROGRAM DE AUDIENȚE

Președinte Costică Macaleți
vineri:  orele 9.00 - 12.00, camera 110-110b tel. 511230
Vicepreședinte Dorin Birta
joi: orele 9.00 - 12.00, camera 104-106 tel. 511853
Vicepreședinte Constantin-Liviu Toma
marți: orele 9.00 - 12.00, camera 108-108b tel. 511280
Contact CONSILIUL JUDEȚEAN: tel. 514712, fax:514715, email:
consiliu@cjbotosani.ro
Alocare numere de telefon la CJ Botoșani 


Consiliul Judetean
  Consilieri județeni
Regulament de org. și funcționare al CJ
Rapoarte de activitate CJB 2004-2008-2012-2016
Organigrama CJB
Program de audiente
Aparat propriu
Instituții subordonate
Proiecte de hotarâri
Hotarâri
Publicatii
Parteneriate
Proiecte, programe, coop. internațională
Proiecte în dezbatere publică
Proiecte finantate prin POR 2007-2013
Finanțări
Contracte de achizitii publice la CJB
Recepții de lucrări la obiective de investiții
Comunicate de presă
Legaturi web, e-mail
Ședințe ale CJ - Proiectul ordinii de zi
Ședințe ale CJ - Minute
Ședințe ale CJ - Procese verbale
Instituția Arhitectului Șef
Autoritatea județeană de transport
Formulare
Declaratii de avere si de interese
Transparența decizională cf. Legii 52/2003
Informații de interes public cf.Legii 544/2001
Cod etic conduită salariați CJ
Informatii cf.art.76(1) din Legea 273/2006
Situatia imprumuturilor contractate de CJ
Licitatii
Strategia de dezvoltare a județului pt.2014-2020
Concursuri
 

Judetul Botosani
  Clip de prezentare a judetului Botosani
Statutul judetului Botosani
Date generale
Istorie
Geografie
Economie
Educatie, cultura, traditii
Turism
Harta Judet
Harta Digitala Judet
Domeniul public
Adrese utile
Administrațiile publice locale - date de contact
 

Info
 

Data ultimei actualizari:
21.11.2017 14:51
Utilizatori Autentificati Online: 7
Vizitatori: 463666

 

  Educatie, cultura, traditii  
  Judetul Botosani - Educație, cultură, tradiții

EDUCAȚIE

 

Învățământul are vechi tradiții pe aceste meleaguri. În 1832 a luat ființă, la Botoșani, prima Școală Primară Publică de băieți, ulterior numită Școala "Marchian".

În prezent, învățământul botoșănean cuprinde un număr de 81.986 elevi (potrivit datelor oficiale incluse de Inspectoratul Școlar Județean în raportul pentru anul școlar 2007-2008), care sunt pregătiți în învățământul primar, gimnazial, liceal și postliceal (în 754 unități școlare de stat și opt școli particulare). De asemenea, universități private din țară (Universitatea „Petre Andrei” Iași, Universitatea „Spiru Haret” București, Universitatea Danubius Galați, Universitatea de Medicină și Farmacie Iași) și-au deschis filiale la Botoșani.

             

CULTURĂ

 

Botoșaniul a fost și rămâne un centru al culturii românești. Viața culturală a județului este puternic marcată de cele patru mari genii care s-au ridicat de pe aceste meleaguri: „poetul nepereche”, Mihai Eminescu, muzicianul George Enescu, istoricul Nicolae Iorga și pictorul Ștefan Luchian. Trebuie menționate, de asemenea, personalități ca biologul Grigore Antipa, matematicianul Octav Onicescu, fizicianul Dimitrie Negreanu, scriitorul și istoricul Barbu Lăzăreanu, dramaturgul Mihail Sorbu, renumitul Al. Grigore Ghica, regretatul scriitor și actorul Al. D. Lungu.

Manifestările culturale sunt un obicei transmis peste generații la Botoșani. Dintre acestea, teatrul a avut o soartă privilegiată. Primul spectacol a fost oferit de trupa lui Costache Caragiale în octombrie 1838. În acea vreme, Botoșaniul era unicul oraș în care se vorbea românește pe scenă. În 1857 - 1858 teatrul are deja o trupă proprie. Clădirea a fost inaugurată în anul 1914, distrusă parțial în timpul bombardamentelor din anul 1944 și refăcută ulterior în 1958 și anii 90. Și astăzi, Teatrul "Mihai Eminescu" găzduiește premiere ale unor piese autohtone sau după autori străini, interpretate în mod original de trupa locală. De asemenea, spectatorii botoșăneni au ocazia de a vedea pe scena Teatrului actori de renume național – Maia Morgenstern, Florin Piersic, Emilia Popescu, etc.

Teatrul „Mihai Eminescu” are în prezent și o publicație proprie, „Caietele botoșănene”, distribuită lunar, de obicei cu prilejul premierelor.

Copiii și tineretul au un teatru dedicat lor. Este vorba despre Teatrul „Vasilache”, unde se pun în scenă piese dedicate vârstelor fragede.

Amatorii de muzică clasică pot asista la concertele Filarmonicii Botoșani, iar cei care preferă muzica populară pot merge la spectacolele Orchestrei „Rapsozii Botoșaniului” (cu soliști celebri ca Sofia Vicoveanca, Daniela Condurache, Cornelia Ciobanu, Brândușa Covalciuc).

Iubitorii artei plastice au la dispoziție două galerii – una de stat (Galeriile de Art㠄Ștefan Luchian”) și una privată („City Gallery”).  

La Botoșani, viața culturală se desfășoară și în cadrul celor 50 de biblioteci existente. Fondul de carte se concentrează în Biblioteca „Mihai Eminescu”, aceasta având mai multe secții deschise pe teritoriul județului. Biblioteca „Mihai Eminescu”, ca bibliotecă publică, a fost înființată în data de 18 martie 1882, la inițiativa lui Th. Boian, unul dintre primarii cei mai inimoși și luminați pe care i-a avut orașul Botoșani în secolul XIX. De-a lungul vremii fondul de carte a crescut mereu, la aceasta contribuind și personalitățile orașului, prin donații din bibliotecile personale (savantul Gr. Antipa a înzestrat biblioteca cu 2000 de volume). Cu o creștere medie anuală de 18.000 volume, patrimonial actual este constituit din aproximativ 500.000 unități bibliotecare (cărți,periodice, discuri, diafilme, diapozitive, hărți, standarde, material audio-video, etc.), iar numărul utilizatorilor activi a depășit cifra de 150.000.

La rândul său, presa are un trecut bogat în evenimente. Primele ziare și reviste apar după 1860: "Albina", "Viața botoșăneană", "Foișorul de Dorohoi".

În prezent, pe teritoriul județului funcționează două televiziuni particulare (Tele’M Botoșani și Somax TV).

Presa scrisă locală încadrează trei cotidiene („Monitorul de Botoșani”, „Jurnalul de Botoșani” și „Evenimentul de Botoșani”) și două săptămânale („Informația Botoșaniului” și „Actualitatea Botoșăneană”).

De asemenea, este dezvoltată presa online, reprezentată de „Jurnalul de Botoșani și Dorohoi”, „Banul Botoșănean”, care apar exclusiv pe Internet, precum și de două agenții locale de presă („Botoșani News”, „Știri Botoșani”).

Informația locală se propagă și prin intermediul undelor FM, prin posturile Radio Meridian și Radio Fix.

TRADIȚII ȘI OBICEIURI SPECIFICE

 

Moștenirea istorică sub aspect spiritual se regăsește bogat ilustrată în tradițiile culturale și creațiile populare din județul Botoșani, atât prin faptele folclorice (literare, muzical-coregrafice), cât și prin zestrea etnografică, mai concret prin cultura populară spirituală și cea materială.

Se cuvine a aminti existența la începutul secolului trecut a unei „bresle a lăutarilor”, precum și înființarea în 1860 a corului din Ștefănești. Tot aici se înființează societatea cultural㠄Ion Creangă”.

Tot din acea perioadă mai evidențiem existența „Casei de sfat și citire Nicolae Iorga” și a „Ligii culturale” la Botoșani, a „Universității populare” din Ungureni (prima universitate populară sătească) și a „Societății artistice-culturale George Enescu” din Dorohoi.

Între cele două războaie mondiale, funcționează în județ un însemnat număr de cămine culturale și tot în această perioadă se afirmă unele noi formații artistice de amatori: corurile din Bucecea, Broscăuți și Vf. Câmpului, echipa de teatru din Mihăileni, fanfara din Concești, echipa de dansatori din Flămânzi. În anul 1908 comuna Tudora obține „Cupa de argint” la festivalul de datini și obiceiuri de iarnă.

Bogata tradiție spirituală a acestor meleaguri este ilustrată în numeroase lucrări din domeniu, printre care menționăm: „Cântece populare de pe Valea Prutului”, tipărită în 1872 de N.S. Caranfil, „Cântece moldovenești”, volum întocmit de Elena Sevastos și apărut în 1888, „Datinile și credințele poporului român” (1903) și „Studii de folclor” (1912) realizate de Elena Niculiță-Voronca.

Între 1912-1927, Dumitru Furtună publică volumele „Izvodiri din bătrâni”, „Vremi înțelepte”, „Cântece bătrânești” etc.

            După înființarea județului apar noi culegeri din domeniu, printre care: „Folclor din județul Botoșani” (1969), „Bună dimineața lină fântân㔠(1969), „Câte mama mi le-a spus” (1971), „Stejărel de la Guranda” (1973), „Teatru popular” (1976).

Din perioada mai apropiată, printre lucrări asemănătoare mai menționăm: „Descântece din Moldova” (texte inedite – 1982) de Lucia Cireș și Lucia Berdan; „Strigături din Moldova” (cercetare monografic㠖 1984) de Silvia Ciubotaru; „Folclorul obiceiurilor familiale din Moldova” (marea trecere – 1986) de dr. Ion H. Ciubotariu; „Ornamente tradiționale din Moldova” (cusături, țesături – 1988) de Silvia Ciubotaru etc.

Folclorul literar este bine reprezentat în județul Botoșani prin poezia lirică, basme și povești, ghicitori, proverbe și zicători, descântece.

Melodiile populare vădesc o incontestabilă varietate - doina, cântecul epic, cântecul propriu zis, strigăturile de la petreceri (hora, nunta, cumetria). Repertoriul deosebit de bogat al unor cunoscuți rapsozi și cântăreți populari păstrează viu atât vechiul repertoriu vocal cât și pe cel instrumental (instrumentele specifice zonei fiind fluierul, vioara, cobza). Acest fapt este dovedit și de formațiile de fluierași din Vorniceni, Călărași, Hilișeu sau Bălușeni.

Jocurile populare botoșănene formează un repertoriu deosebit de bogat și variat, mișcările elegante, gama largă a ritmurilor, formele de prezentare, reflectând trăsăturile caracteristice ale temperamentului oamenilor de pe aceste locuri.

Folclorul coregrafic din județul Botoșani se caracterizează prin prezența jocurilor de grup (jucate în cerc sau semicerc), a celor de perechi (care au proveniența mai apropiată de zilele noastre). Ocaziile de joc sunt cele tradiționale: hora duminicală, sărbătorile de peste an, petrecerile familiale. De regulă jocurile sunt însoțite de strigături.

Din manifestările folclorice colective, două atrag în mod deosebit atenția: nunta și Anul Nou. Nunta cu „Cântecul miresei și al mirelui”, cu prezența horei și cunoscuta orație, rămâne unul dintre cele mai nimerite prilejuri de producere a folclorului muzical și coregrafic. Sărbătoarea Anului Nou dă prilejul practicării a numeroase datini și obiceiuri trecute de la o generație la alta, cum ar fi: jocurile cu căiuți, capre, urși.

Demne de menționat sunt și colindele, care reușesc să echilibreze perfect mijloacele de expresie cu conținutul poetic al textelor.

Arta populară are bogate tradiții și pe teritoriul județului Botoșani. Astfel, unele obiecte de uz casnic, meșteșugite prin cioplituri în lemn, sunt simple, funcționale, fără acea migăloas㠄broderie” realizată în alte zone ale țării.

În decorarea caselor țărănești, o notă de bun gust este dată de acea dantelărie de pe fațadă (realizată prin traforaj), ca și de cunoscute decorații ale acoperișurilor realizate prin tăierea unor desene în scândură.

Olăritul – străveche îndeletnicire practicată încă din neolitic, a fost păstrat în măsura unei stricte funcționalități a obiectelor casnice, dezvoltarea unor centre manufacturiere la Botoșani și Mihăileni, înlesnind rămânerea acestei îndeletniciri în gospodăria proprie.

O înflorire deosebită au cunoscut însă cusăturile și țesăturile, domeniu în care mâna măiastră a țărancelor a creat piese de decorație interioară de o rară frumusețe. În acest sens, subliniem că zona Botoșanilor cuprinde în limitele sale unele dintre cele mai valoroase scoarțe românești, de o valoare artistică deosebită, atât prin gama coloristică cât și prin concepția decorativă.

Costumul popular botoșănean se caracterizează prin sobrietate cromatică, prin preferința pentru motivele florale și geometrice, prin îmbogățirea tiparelor tradiționale și introducerea unor culori vii.

 

 
     

Versiune de tiparire

Legaturi
 

DESTINATII TURISTICE

www.turismbotosani.ro

Sistemul Electronic National

Uniunea Nationala a Consiliilor Judetene

Protectia Consumatorilor

DGASPC Botosani

Program Operational Comun Ro-Ua-Md

Casa Ventura Botosani

Aplicatia SISOP

 

Vremea
   

Curs Valutar
   

Google
 
 
 

Pagini Aurii
 
 
Produs/Serviciu:

Rezultate/Pagina:
 
 

Selectii de Stiri
   
 

Site realizat de IntelliSoft SRL & Compartiment Sisteme Informatice CJB

Copyright © 2003 Consiliul Judetean Botosani | Termeni si Conditii | Reguli de Confidentialitate - Home | Harta Site | Contact -