Din păcate, din draft-ul PNRR trimis la Bruxelles, consiliile județene din România sunt excluse, în momentul de față, din acest program de finanțare, care trebuia să însemne o șansă de redresare în special pentru zonele defavorizate ale României.
„Să vedem când o să treacă PNRR-ul de testul Comisiei Europene, cum o să treacă, ce vor prevedea ghidurile de finanțare, care investiții se pretează pe necesitățile județului și apoi vom depune proiectele pentru finanțare. Oricum, noi pregătim mai multe proiecte, pe infrastructură rutieră, pe sănătate, turism, învățământ, care dacă nu vor fi eligibile pe PNRR vom încerca să le depunem pe viitoarele programe operaționale. Din informațiile pe care le avem, e drept, pe canale neoficiale, ceea ce s-a lucrat până acum la Ministerul Investițiilor și al Proiectelor Europene în ceea ce privește ghidurile de finanțare dezavantajează clar județele Moldovei, accentul punându-se și în acest exercițiu financiar european pe partea vestică a țării. Acesta este și motivul pentru care, în această săptămână, alături de domnul senator Lucian Trufin și de domnul Cristian Nistor, administratorul public al județului, am mers la Bruxelles pentru discuții cu doamna Elisa Ferreira, comisarul european pentru Coeziune și Reformă”, a declarat Doina Federovici, președintele Consiliului Județean Botoșani.
Întâlnirea, una foarte importantă, dacă ținem cont de faptul că, în mod normal, reprezentanții județelor au foarte rar oportunitatea de a discuta problemele pe care le au cu comisarii europeni, a fost posibilă grație europarlamentarului social-democrat, Victor Negrescu. Tot domnul Victor Negrescu a facilitat și întâlnirea cu doamna Aida Liha Matejicek, șeful Unității România pentru politica de coeziune, motiv pentru care Doina Federovici a ținut să-i mulțumească.
„În urma discuțiilor, a reieșit clar necesitatea susținerii europene a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară – Dezvoltare Sustenabilă și Integrată în Țara de Sus, care este un vehicul important de a atrage fondurile europene multisectorial pentru județul nostru. A fost un prim contact, dar avem promisiunea că vor urma și alte întâlniri tripartite, la care sperăm că vom avea și sprijinul Guvernului României, care din martie și până acum a lipsit cu desăvârșire din demersurile inițiate pentru a face funcțional ITI Țara de Sus. De altfel, deplasarea noastră la Bruxelles a fost determinată tocmai lipsei de transparență a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, care a fost condus până acum câteva zile de useristul Cristian Ghinea, iar acum de candidatul la șefia PNL, premierul Florin Cîțu. În loc să ne ajute să atragem fondurile europene, atât de necesare dezvoltării județului în vederea recuperării decalajelor față de Uniunea Europeană, MIPE a trimis la Bruxelles o hârtie prin care aproape că a exclus la finanțare ITI Țara de Sus. În ciuda solicitărilor repetate pe care le-am făcut, Guvernul a refuzat să ne pună la dispoziție acest document despre care s-a făcut vorbire la întâlnirile de la Comisia Europeană”, a mai arătat Doina Federovici, președintele Consiliului Județean Botoșani.
Împreună cu responsabilii Comisiei Europene s-au conturat câteva variante de lucru în vederea obținerii statutului de teritoriu finanțat prin acest mecanism distinct, ITI, dar avem nevoie de sprijinul și implicarea Guvernului, în speță a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, care acum este condus de premierul Florin Cîțu. „Mai multe detalii vom putea prezenta, așa cum ne-am înțeles cu reprezentanții Comisiei Europene, după ce va fi luată o decizie la nivel tripartit. Sunt pași importanți pe care i-am făcut și solicităm pe această cale guvernului și în mod special candidatului la președinția PNL, Florin Cîțu, să realizeze că trebuie să ne sprijine pentru a atrage banii europeni atât de necesari dezvoltării județului. Interesul este comun și nu are culoare politică. ITI este un mecanism funcțional în celelalte state europene, doar la noi Guvernul ne bagă bețe în roate. De altfel, la întâlnirea de la Bruxelles cu oficialii europeni, delegația botoșăneană a atras atenția că statele membre au beneficiat și beneficiază în continuare de acest mecanism, existând 343 de ITI-uri în statele membre, din care doar unul funcționează la acest moment în România ceea ce, principial, este incorect față de cetățenii români și totodată europeni din regiunea noastră”, a mai spus președintele Consiliului Județean.
De asemenea, la întâlnirea cu oficialii europeni delegația botoșăneană a susținut necesitatea și oportunitatea ca județul Botoșani să poată accesa direct fondurile europene de la Comisia Europeană prin finanțări distincte și necesitatea unei alocări separate de fonduri de pe diferitele axe de finanțare prin proiecte pilot la nivelul Uniunii Europene, astfel încât să putem accelera procesul de dezvoltare.
„Căutăm soluții pentru ca discuțiile pe care le-am purtat să le putem transpune cât mai repede în practică în folosul județului. Aceste propuneri au fost bine primite de către oficialii europeni, urmând să fie gândite și detaliate în proxima perioadă în cadrul întâlnirilor tripartite.
Avem determinarea de a atrage fondurile europene, pentru că, în contextul tăierilor bugetare operate de către guvernul PNL-USRPLUS în acest an și ale perspectivelor privind PNRR, acestea sunt singura șansă pentru dezvoltarea județului și recuperarea decalajelor față de celelalte regiuni ale țării.
De la preluarea mandatului, am accelerat modul de lucru privind atragerea de fonduri europene iar cele două proiecte pe care le avem pe POAT au parcurs toți pașii sunt deja în proceduri de achiziție publică”, a conchis Doina Federovici, președintele Consiliului Județean.